Proiect: Tabara națională de artă și tradiție moțească
Aplicant: Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Alba
Peste 100 de tineri au participat la Tabăra naţională de artă și tradiție moțească, în cadrul Centrului de Agrement Arieseni, Alba. Tematica proiectului a fost legată de artă, de tradițiile și obiceiurile din Țara Moților și a urmărit conştientizarea tinerilor asupra păstrării valorilor naționale. Astfel, în atenția tinerilor au fost aduși oameni, locuri și tradiții care au contribuit la statornicia și cinstirea neamului românesc; nume mari din istoria României, precum Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu. Participarea în tabără a oferit, de asemenea, tinerilor oportunitatea de a se implica activ în activități practice, alături de meșteri populari, de a învăța să respecte munca și valoarea celui care duce mai departe tradițiile și moștenirea neamului românesc.
Pe parcursul celor 6 zile, participanţii au dobândit informații și cunoștințe despre ce înseamnă un atelier de lucru al unui meșter lemnar (necesitate, prezentarea uneltelor de lucru și modul în care se utilizează, pregătirea lemnului de lucru; deprinderi despre tehnici de prelucrare a lemnului, de confecționarea obiectelor din lemn, utile în gospodăriile tradiționale (tulnice, donițe, uiere, ciubere, etc); tehnici de decorare și motivele; cunostințe despre portul popular moțesc, ateliere de țesut și șezători. Vizitarea obiectivelor turistice din zona Munţilor Apuseni: case tradiționale țărănești din Pătrăhăițești, Arieșeni și Gârda, Muzeul Flutur, Peştera Scărişoara, Peştera Poarta lui Ionele, Cascada Vârciorog, Groapa Ruginoasa. Metodele de învăţare au fost nonformale, interactive, teoretice şi practice. Meșterii populari au avut grijă ca fiecare participant să vină în contact cu lemnul de molid, să-l lucreze cu blândețe și răbdare și apoi să încrusteze motivele tradiționale din Apuseni. Le-a fost, de asemenea, prezentat, atelierul de țesut cu uneltele specifice, în care o importanță deosebită o are războiul de țesut.
În tabără, educația formală a fost înlocuită cu cea nonformală, oferind răspunsuri la nevoia de exprimare liberă, de dialog permanent, de punere în valoare a calităţilor şi dezvoltare. Nu în ultimul rând, mișcarea în aer liber, într-un mediu „verde permanent” a avut un rol important, astfel că fiecare zi de tabără a început pe o cărare de munte, spre atelierele tradiţionale, casele muzeu sau obiectivele turistice de o deosebită frumuseţe. Totul în armonie cu natura, pentru că numai așa omul poate păstra o legătură puternică şi rădăcini de mii de ani, în ţinutul Apusenilor.